Vertijul este o tulburare a echilibrului caracterizată prin senzația de mișcare sau rotație a mediului înconjurător sau a propriei persoane. Această senzație poate fi descrisă ca amețeală, senzație de plutire, senzație de leșin sau impresia că totul se învârte în jur. Identificarea corectă a tipului de vertij este esențială pentru un diagnostic precis și un tratament adecvat.
- Care sunt cauzele vertijului?
Afectarea oricărei componente din sistemul vestibular periferic sau central, determinând senzația de dezechilibru, poate cauza vertij:
Vertijul paroxismal pozițional benign (VPPB)
Una dintre cele mai comune cauze ale celui episodic este vertijul paroxismal pozițional benign (VPPB). Aceasta determină episoade acute de vertij care durează de la câteva secunde până la un minut și apar la mișcări bruște ale capului și gâtului.
Migrena vestibulară
Aceasta este un tip de migrenă însoțită de vertij, care apare episodic și poate fi declanșată de factori specifici ce variază de la pacient la pacient. Migrena vestibulară se ameliorează cel mai des după somn sau odihnă într-un mediu întunecat și liniștit, dar poate necesita și tratament medicamentos. În unele cazuri, vertijul poate apărea fără dureri de cap, manifestându-se episodic.
Boala Meniere
Boala Meniere este o afecțiune care apare predominant la pacienții cu vârsta între 40 și 50 de ani și se caracterizează prin episoade acute de vertij, hipoacuzie și acufene.
Fistula perilimfatică
Acesta apare în urma unui traumatism sau a scufundărilor la adâncime și determină o comunicare anormală între compartimentele urechii interne, cauzând amestecarea lichidelor și suprastimularea celulelor implicate în transmiterea semnalelor auditive și de echilibru.
Nevrita vestibulară
Nevrita vestibulară sau labirintita este inflamația nervului vestibular și/sau a urechii interne, determinând un vertij acut și intens care poate persista câteva zile sau săptămâni.
- Ce simptome pot însoți vertijul?
Vertijul periferic este cauzat de o afecțiune a urechii interne sau a nervului vestibular și poate declanșa un vertij puternic, adesea însoțit de senzația că mediul înconjurător se învârte. Simptomele pot dura de la câteva secunde până la mai multe zile, în funcție de cauză. Acest tip de vertij poate fi însoțit de dureri locale la nivelul urechii, febră sau stare generală alterată în cazul unei infecții, greață și vărsături pronunțate, defecte de auz precum hipoacuzie sau acufene, și dezechilibru cu tendință de cădere într-o parte.
Vertijul central este cauzat de o afecțiune a trunchiului cerebral sau cerebelului și este însoțit de simptome precum:
- tulburări de deglutiție (disfagie);
- tulburări de vorbire (dizartrie);
- tulburări de văz (deficit de câmp vizual sau vedere dublă);
- tulburări de coordonare a membrelor (dismetrie, ataxie, tremor);
- tulburări de mers;
- slăbiciune musculară (pareze ale membrelor);
- tulburări de sensibilitate (hipoestezie);
- dureri de cap (cefalee);
- mai rar, tulburări de auz;
- greața și vărsăturile sunt de obicei mai puțin intense decât în cazul vertijului periferic.
În unele cazuri, după un episod acut de vertij, organul vestibular nu se vindecă în mod complet, ceea ce poate duce la persistența senzațiilor de dezechilibru și tendință de cădere pentru o perioadă îndelungată, mai ales la mișcări bruște.
- Cum se diagnostichează?
În urma unei consultații medicale și a investigațiilor recomandate, medicul poate stabili concret de la ce poți avea amețeli sau alte simptome asociate cu vertijul. Diagnosticarea vertijului începe cu anamneza, unde medicul colectează informații detaliate despre simptomele pacientului. Este important să se descrie tipul de amețeală, dacă totul se învârte în jur, dacă există senzația de cădere, plutire sau dezechilibru.
Examenul clinic efectuat de medic poate include inspecția urechilor, evaluarea mișcărilor oculare pentru a detecta mișcări involuntare, probe de coordonare și echilibru, și măsurarea tensiunii arteriale și a pulsului.
Alte investigații pot include manevra Dix-Hallpike pentru testarea canalului semicircular posterior, videonistagmografia pentru înregistrarea mișcărilor oculare, și complexul de teste HINTS-plus pentru a diferenția între vertijul periferic și cel central.
- În ce constă tratamentul?
Tratamentul vertijului variază în funcție de cauza sa:
- în cazul vertijului paroxismal pozițional benign (VPPB), se efectuează manevre de repoziționare, cum ar fi manevra Epley și manevra Semont, care ajută la repoziționarea otoliților în urechea internă;
- pentru vertijul însoțit de greață, se pot administra antiemetice. Anxioliticele, antidepresivele și unele medicamente antiepileptice pot fi utile în tratamentul anumitor sindroame vertiginoase;
- în cazuri severe, poate fi necesară intervenția chirurgicală, cum ar fi în tumorile de nerv vestibular sau în conflictele vasculo-nervoase, sau tratamentul antibiotic în infecțiile bacteriene;
- în cazul accidentului vascular cerebral manifestat cu vertij, tratamentul urmează aceleași principii ca pentru orice alt AVC, incluzând prevenția secundară și managementul factorilor de risc cardiovasculari;
- pentru boala Meniere, un aparat auditiv poate fi indicat pentru hipoacuzie și pentru mascare a acufenelor.
- Pot apărea complicații?
Pot apărea complicații ale vertijului, iar una dintre cele mai importante, mai ales în rândul populației cu risc crescut, sunt căzăturile, care pot avea consecințe grave și necesită o recuperare dificilă. Evitarea mișcărilor capului sau corpului de către pacienți poate agrava simptomele pe termen lung și le poate croniciza, contribuind la apariția altor probleme de sănătate sau agravarea afecțiunilor preexistente.
Disclaimer: Informațiile prezentate despre vertij sunt destinate exclusiv scopurilor educative și nu trebuie considerate un substitut pentru sfaturile medicale profesionale. Pentru un diagnostic și tratament adecvat, consultă întotdeauna un medic.
Bibliografie:
- “Vertij: Cauze, Simptome, Diagnosticare, Tratament | MedLife.” Www.medlife.ro, www.medlife.ro/glosar-medical/afectiuni-medicale/vertij-cauze-simptome-tratament;
- Băneasa, Manea Livia Rebeca, medic de familie, Hyperclinica MedLife. “Afecţiuni Grave Care Se Pot Manifesta Prin Amețeli.” MedLife, www.medlife.ro/articole-medicale/afectiuni-grave-care-se-pot-manifesta-prin-ameteli.
